Mănăstirea cea frumoasă a Sinaiei nu avea cimitir. Când am întrebat unde sunt înmormântaţi călugării, mi s-a răspuns:
După masă, spre seară, când s-a rărit lumea prin curte, Patriarhul, tot uitându-se pe geamurile de la etajul clădirii, îmi spune pe ton baritonal:
Casa de odihnă a Arhiepiscopiei Bucureştilor, amenajată tocmai în chiliile Mănăstirii Sinaia era un semn vădit de slăbiciune din partea conducerii. Dar nu puteai face mare lucru pentru că dispoziţiile trebuiau executate.
Când Patriarhul Iustin s-a coborât din maşină, am zărit o persoană civilă care purta pe cap o şapcă de turist cu cozoroc. Din grabă, n-am observat mai bine personajul „misterios”. Nu vorbea nimic. Doar privea atent. Am crezut că este însoţitorul „secret” al noului Patriarh.
În anii ’70 ai secolului „cinic” cum îl numea Adrian Păunescu, pe blestematul secol al XX-lea, s-a gândit ca Mănăstirea Văcăreşti, să devină un Muzeu Naţional Bisericesc al Patriarhiei Române.
La numai o săptămână de la numirea ca stareţ al frumoasei Mănăstiri Sinaia, sunt anunţat direct de Patriarhul Iustin Moisescu:
Disputa cea aleasă pe varii teme, între patriarh şi supusul său, vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, dura de mai multă vreme.
Patriarhul Justinian, pentru vremurile acelea, a fost providenţial. El rămâne o celebritate. Istoricii de mâine vor scrie cum a fost, fără făcături de conjunctură.
Aşa l-a catalogat Dinu Bălan, într-o vreme, în Cetatea Culturală, An V, octombrie, 2002, pe Romulus Zaharia, cunoscându-l pe când eram stareţ la Mănăstirea Sinaia (1977-1981).
Din bruma de venit agonisită tot peregrinând prin Ardeal şi Ţara Românească, în cei treisprezece ani, am cumpărat cărţi cât am putut. Când am tot plecat, le-am luat de la Tioltiur la Inăul Maramureşului, aşezându-mi biblioteca la Borcut, într-o casă cu chirie.
Simbolul de credință al Bisericii Ortodoxe mărturisește, în articolul șase, că Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, după 40 de zile de la Înviere, „S-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui”.
Când nici nu mă aşteptam, am fost chemat la un examen organizat la Cancelaria Sfântului Sinod. Era vorba de o selecţie pentru bursă în străinătate.
M-am apucat de lucru cu toată seriozitatea. Mănăstirea Sinaia era într-un oraş turistic important din ţară şi căutat de turiştii din străinătăţi.
Al doilea moment important pentru Biserica Strămoşească a fost alegerea şi întronizarea celui de al patrulea patriarh, în persoana Mitropolitului Moldovei şi Sucevei, Iustin Moisescu.
După vizita Patriarhului Iustin, care nu-şi dorise să acceadă la cea mai mare ascultare în Biserica românească, ne-am apucat cu multă râvnă de lucru.
Pagina 82 din 106