Cunoașterea poate fi o binecuvântare când o facem ordonat și cu o oarecare înțelepciune! Cunoașterea savantă, cunoaștere în cultură, cunoaștere generală sau cultură generală, cum se mai spune.
Pe vremuri, ca și azi, asistam la un fenomen deosebit. Unii dintre noi promovează obiceiul de a fuma. Din fumatul acesta s-a făcut „artă”, dacă am putea spune și astfel.
Nu ascund mărturisirea de inimă că, în viața asta atât de miraculoasă, totul este plin de văzduhuri în care se văd minuni la fiecare pas. Am înțeles mai bine ceea ce a dorit Domnul Dumnezeu să ne spună: „Domnul cercetează toate inimile și pătrunde toate închipuirile și toate gândurile (I Cronici 28, 9) ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui” (II Cronici 16, 9).
După cum am mai amintit, educația medicală este vitală pentru orice om care se consideră ieșit în lume, că, de nu vrei, poți sta și izolat, dacă ai o fire mai meditativă.
De când mă știu, și am început să pricep câte ceva, adesea, am auzit, o rostire hazlie: „Cine cade pe gânduri, e ca baba între scânduri”. Ca de obicei, nu mi-a apărut în minte o „baba cloanța, cotoroanța”, învechită în zile, urâtă și pusă pe isprăvi întunecate, ci un ins, oarecare, căzut pe gânduri negre.
Citind prin cărțile de demult, am găsit la Seneca cel Tânăr (4 î.Hr-65 d. Hr) două cuvinte pline de înțelepciune: „Docendo discitur” – „Înveți, învățând pe alții!”
Sunt bucuros și dau slavă Domnului Dumnezeu că mai există știință dinamică și oameni sănătoși în gândire, care scriu cărți și fac lucrare ziditoare, chiar luptând împotriva iureșului năvalnic de tot felul de probleme.
Dacă avem obraz, cât de cât subțire, din respect pentru om, atunci când dă sfaturi, este bine să ascultăm și să nu contrazicem sau, mai grav, să comentăm în mod răutăcios.
Adunarea gândurilor și mai ales selectarea lor, din valul incertitudinilor, și din starea rebelă în care, deseori, cădem, de cele mai multe ori, fără voia noastră, este un lucru tare anevoios.
Cred că foarte mulți dintre dumneavoastră ați citit cartea superbă, numită Cartea Junglei, de Kipling, în care se povestește despre viața urșilor.
Creierul nostru este mereu în mare primejdie, mai ales atunci când acumulezi tot felul de informații, știri, vești, povești, vorbărie trăznită, urlete, stirgăte și alte înfricoșate întâmpinări.
M-am bucurat să citesc, în iureș mare, cartea de căpătâi, în domeniul neurochirurgiei, elaborată dezinvolt de inimosul medic, Alexandru Ciurea!
Veți glumi pe seama vorbelor noastre, dacă vă spunem, că noi, cei din munți – din lumina satelor – ne-am trezit făcând Educație Fizică. Eram puși la metanii zilnic. Era o cotă anume. Nu se spune cantitatea.
Despre „recuperare” se spune că ar fi al doilea fenomen, după ce s-a săvârșit operația și pacientul a „scăpat” cu viață, în urma trecerii prin mari încercări chirurgicale.
Când eram micuț, tatăl meu mă lua cu el atunci când se dădeau banii pe munca depusă în sectorul socialist. Casierul venea cu traista cu bani (un fel de bancă pe roate, la purtător) și fiecare primea plata pe muncă.
Pagina 32 din 106