Libertatea este o stare divino-umană și are un moderator, conștiința, pentru a învăța, că Libertatea nu este și nu înseamnă anarhia, spre care alunecăm în neștire, uitând că a fi liber, înseamnă a fi educat și civilizat, respectând cu sfințenie și cu râvnă, libertatea celorlalți.
Ca să ne bucurăm de libertate, să fim liberi și drepți, nu depinde decât de noi înșine, iar țara, în care trăim, dacă nu e liberă, nu este nici mare și nici unică, și, Poporul se înalță în funcție de numărul de oameni pe care-i are liberi. Mai citind și prin scrisurile neamurilor, observăm că: „Libertatea este un tot indivizibil...Niciun compromis! Nicio concesie! Nicio diminuare! Ea exclude regalitatea de sus și sclavia de jos” (Victor Hugo).
Dacă te bucuri de Libertate, poți citi: „Frumosul țel spre care-i înalță a lor aripă,/Spre libertatea sfântă, stând strajă c-o făclie!/Ea e și poezie, și proză, e și dramă,/Ea este stil și formă, ea e și sentiment,/Și felinar în stradă, și stea pe firmament!”
Poetul trebuie să apere...când libertatea gândirii omenești, când libertatea inimii omenești, adică, libertatea în artă, libertatea în societatea omenească, sub toate cerințele naturale, și să cuprindă toate spiritele consecvente și demne să poarte aura libertății binecuvântate de Domnul Dumnezeu!
Sfânta Libertate! Despre acest fenomen, Iisus Domnul a zis: „Dacă veți rămâne în Cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenicii Mei, și veți cunoaște Adevărul, iar Adevărul vă va face liberi!”...Iisus a fost întâmpinat, zicându-i-se, de către ascultători, că ei nu au fost niciodată robi, și cum de zice El, că: Veți fi liberi? Iisus le-a răspuns lor, și nouă, tuturor, până la sfârșitul veacurilor: „Oricine săvârșește păcatul, este rob păcatului” (Ioan 8, 32-34).
Așadar, nu avem Libertate Sfântă, dacă avem viață păcătoasă.
Aici este cuiul! Să-l scoatem, ca să ne bucurăm de libertatea binecuvântată de Domnul Dumnezeu. Putem spune atunci: Trăiesc într-o Republică, și sunt propriul meu Rege!
Calinic Argeșeanul
