news        mail   location

 
 

Scriitorul Dimitrie Bolintineanu, în Imnul închinat lui Daniil Sihastru, Sfântul sfătuitor al Dreptului Sfânt Ștefan cel Mare, scrie: „Ce e oare traiul dacă e robit?/ Sărbătoarea în care nimeni n-a zâmbit,/ Viața și robia nu pot sta împreună,/ Ne e totodată pace și furtună!”

 

Contemporanul de gândire al scriitorului Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Bălcescu, părinte al Istoriei Românilor, în lucrarea sa, Starea soțială, se vaită precum vedeți: „Vai de acele nații unde un număr mic de cetățeni își întemeiază și puterea și fericirea lor pe robirea gloatelor! Ele pier! Robul n-are patrie pentru că robul n-are nimic!”

În Revista „Viitorul social” (nr. 1-2, 1913) C.D. Gherea a remarcat că: „Suntem un popor, suntem una din puținele Țări din lume, care n-au robit neamuri străine”, iar cei cu noi, străini veniți, după cum citim în Istorie, cumplit ne-au robit.

Un mic episod: Martin Opitz, în anul 1622, venind cu căruța trasă de cai din Heidelberg (Germania) la Universitatea de la Alba Iulia, ca profesor, a oprit la Cluj, unde se ținea Dieta (un fel de Parlament tripartit, fără români), unde se hotăra ca românii să nu mai aibă voie să se transporte cu caii, boii sau alte animale de tracțiune, ceea ce l-a indignat la culme pe învățatul cărturar, care chiar călătorea cu mijloace trase de cai! Ce robie putea fi mai ticăloșită pentru bieții români?

Scriitorul Goethe, în scrierea sa, Dichtung und Wahrheit (Poezie și adevăr), atenționează cu îngrijorare: „O dată ce cineva și-a ales robia, i s-a dus și jumătate din viață!”, iar Octavian Goga, dă cu parul: „Pe opresorii care ștrangulează popoarele îi socotesc un fel de tâlhari ai umanității, ceea ce seamănă, oarecum, cu cele scrise de Marx: „Poporul care înrobește alt popor își făurește propriile lanțuri”.

Camil Petrescu, scriitorul român, în cartea sa: Un om între oameni (vol. I, 1953, p. 194), scrie: „Viața nu merită să fie, dacă e trăită în genunchi, în fața altora...”

Citind pe Seneca, reținem: „Nicio robie nu-i mai rușinoasă decât cea de bună voie!” Puțini oameni sunt supuși robiei, cei mai mulți își pun ei înșiși lanțurile! Anticul Sofocle, se sufoca prin țările toride, scriind: „Nu există rău mai mare pentru muritori decât robia”!

Nu știm noi, românii, câți ani am fost și mai suntem robi în istorie? Dar totdeauna am fost robi nouă înșine! Robi păcatului!

Calinic Argeșeanul

În ziua de 21 octombrie 2024, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Protoieriei Topoloveni, în care parohiile din cercul nr. IV pastoral: Glâmbocelu, Chițești, Mărcești, Valea Zimbrului, Bogați, Suseni și Glâmbocel Deal, au dăruit alimente familiilor cu venituri modeste.
Dacă în urmă cu o săptămână, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a desfășurat o amplă acțiune socială pentru ajutorarea celor afectați de inundațiile din județul Galați, astăzi a venit rândul credincioșilor din parohia Baloteasca aflată în comuna Leordeni, protopopiatul Topoloveni.
Sfântul Ioan Gură de Aur socotește că milostenia este o bună însoțitoare a pocăinței, făcând ca aceasta din urmă să lucreze repede și deplin. Milostenia are ca roadă rugăciunea și sporește iubirea. Numai prin milostenie și milă ajungem să ne asemănăm cu Dumnezeu.
„Săptămâna verde” este calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei. Atmosfera din „săptămâna verde” este una specială, este trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Milostenia reprezintă gestul creștin de a face bine, din dragoste și compasiune pentru cel aflat în nevoie. Iubirea de semeni este binevoitoare, înțelegătoare, fiind cel mai natural sentiment. Cum aceasta este atât de importantă, să ne dăm silința să o întărim în suflet și să o sporim în viața noastră!
Este bine de știut, din capul locului, că Rezonanța se întemeiază pe empatie, iar aceasta se întemeiază pe rezonanță.
Acesta da titlu de „tabletă”, ar zice un mucalit sau cineva supărat, pe Calinic Argeșeanul! Ca să crezi, oricum, de-a valma, cum se mai obișnuiește, înseamnă că avem o problemă cu sinele relației, cum ar zice Verena Karst, adică acel sine al relației care se naște între două făpturi (oameni) ce s-au lăsat unul în mâinile celuilalt, iar acest sine al relației se formează prin trăirea relației Eu-Tu, prin întâlnire, deci, se naște în spațiul de rezonanță dintre Eu și Tu, dar și în urma sarcinilor zilnice, prin ceea ce cei doi modelează și construiesc împreună.
Mai pe scurt, Rezonanța înseamnă a ră-suna, știindu-se că sunetele sunt vibrații, de aceea a ră-suna înseamnă că vibrațiile își transmit între ele comunicarea ce duce la starea de oscilație.
Se spune că noi, oamenii, percepem lumea cu toate simțurile noastre, fiind zidirile Domnului Dumnezeu, care gândim și reflectăm ca să-i percepem și să-i înțelegem pe semenii noștri, lumea frumoasă care ne înconjoară, pe noi înșine și lumea în care ne vedem și ne regăsim, ca parte a ei.
Fără să ne bocim prea mult, deși ar trebui pentru că lumea interioară, dumbrava sufletului nostru este de cele mai multe ori pustiită, ori neglijată cu bună știință sau din necunoaștere și gravă neglijență, noi, laolaltă, ne străduim cu îndârjire ca să avem, cu orice preț, succes și iarăși succes!

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar