În a treia zi de Crăciun, credincioșii parohiei Cărpeniș au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie oficiată cu ocazia hramului de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
La acest eveniment deosebit din viața parohiei, Ierarhul Argeșean a ținut un cuvânt de învățătură legat de viața Sfântului Arhidiacon Ștefan – ocrotitorul spiritual al bisericii din Cărpeniș. Mai mult, Chiriarhul a evidențiat rolul deosebit al familiei Minovici la construcția sfântului locaș de rugăciune.
Pentru activitatea desfășurată până acum în parohia Cărpeniș, părintele paroh Despa Nicolae Cristian a primit distincția eparhială ,, Crucea Basarabă”
Biserica din parohia Cărpeniş poartă hramurile: Sfântul Arhidiacon Ştefan, Sfânta Sofia şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, fiind unul dintre cele mai frumoase locaşuri de rugăciune construite pe valea râului Topolog. Din dorința de a arăta respectul cuvenit ctitorilor bisericii, credincioșii parohiei Cărpeniș au obișnuit ca la sărbătoarea hramul să participe la slujba de pomenire săvârșită pentru vrednicii lor înaintași. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a participat de fiecare dată la sărbătoarea hramului, arătând astfel prețuirea pe care o poartă credincioșilor din parohia Cărpeniș, care în anul 1962 au avut o contribuție însemnată la zidirea bisericii din satul transilvănean Tioltur, în vremea când Înaltpreasfinția Sa era preot celib în Ardeal.
Construcţia bisericii a început în anul 1935 prin contribuţia directă a domnului Ştefan Minovici, doctor în chimie, membru corespondent al Academiei Române și frate al renumitului profesor Mina Minovici, fondatorul școlii române de medicină judiciară și directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892.
Din păcate un incident nefericit legat de construcţia acestei biserici a contribuit decisiv la decesul ctitorului. Din cauza unor greşeli făcute în timpul zidirii, construţia sfântului locaş de rugăciune s-a dărâmat până la temelie. La aflarea veştii, profesorul Ştefan Minovici s-a îmbolnăvit grav şi a decedat după trei luni în ziua de 29 decembrie 1935.
După moartea ctitorului, lucrările de rezidire au fost continuate de Viorica Minovici, soţia acestuia, care a reuşit să termine biserica în anul 1940. Pictura din interior a fost executată de pictorul Emanoil Pătroiu din Bucureşti, iar sfinţirea a fost făcută în anul 1941, fiind ales hramul Sfântului Arhidiacon Ştefan după numele ctitorului.
