În Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, foarte mulți credincioși din cuprinsul Eparhiei Argeșului și Muscelului au ajuns la mănăstirea Glavacioc, ctitorie a domnitorului Vlad al IV-lea Călugărul. Aceștia au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie care a fost oficiată biserica așezământului monahal,  de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Cu această ocazie, Chiriarhul a săvârșit și o slujbă de pomenire pentru vrednicul păstor de suflete, protosinghelul Casian Crețu,  stareț al mănăstirii Glavacioc în perioada 1996-2023. După multe suferințe, în dimineața zilei de 3 iulie 2023, părintele protosinghel Casian Crețu, a plecat către Părintele Luminilor. Având în minte activitatea de excepție a acestuia desfășurată în timpul etapelor de restaurare prin care a trecut acest vechi așezământ monahal timp de 32 de ani, pelerinii prezenți astăzi la Sfânta Liturghie au avut și un moment de bucurie.

Ierarhul Argeșean a numit un nou stareț pentru mănăstirea Glavacioc, în persoana părintelui protosinghel Visarion Sorescu, care a fost adus de la mănăstirea argeșeană Slănic. După 25 de ani petrecuți în ascultare pe Taborul Argeșului, părintele Visarion  primește această misiune de a continua eforturile depuse la Glavacioc de predecesorul său, părintele protosinghel Casian Crețu.

În cuvântul rostit, Chiriarhul Eparhiei a prezentat pe scurt periocopa evanghelică din această duminică. De asemenea, a făcut o prezentare a noului stareț, amintind că provine dintr-o familie cu multe legături în viața clericală și monahală, precum și de realizările pe care acesta le-a avut în plan pastoral-duhovnicesc la mănăstirea de metanie, Slănic.

Mănăstirea Glavacioc  are în apropiere un izvor care curge de sub altarul bisericii. Domnitorul Vlad al IV-lea Călugărul, ctitorul principal, suferea de o boală de stomac, dar bând apă de la izvor, s-a vindecat de neputinţa lui. Ca recunoştinţă, Glavaciocul a fost folosit ca reşedinţă domnească, unde noul ctitor va fi şi înmormântat în septembrie 1495. 

În ultimii 31 de ani, părintele stareț Casian împreună cu întreaga obște monahală,  a depus eforturi foarte mari pentru a salva de la ruină mănăstirea Glavacioc, după 150 de ani în care așezământul monahal a fost părăsit.                    

Prima atestare documentară  a mănăstirii Glavacioc este din anul 1441 din vremea domnitorului muntean  Vlad Dracul. Invazia otomană din anul 1462 a distrus-o, astfel că nepotul lui Mircea cel Bătrân, Vlad al IV-lea Călugărul, a rectitorit mănăstirea distrusă, ridicând o biserică de zid şi înzestrând-o cu moşii.

Pe lângă hramul principal închinat praznicului Bunei Vestiri, în anul 2017, cu ocazia cinstirii domnitorului Sfînt Ștefan cel Mare, Chiriahul Eparhiei Argeșului și Muscelului a hotărât să pună mănăstirii al doilea hram în cinstea  marelui voievod moldovean.