news        mail   location

 
 

În dricul amiezii secolului al XVIII-lea, în localitatea Leonberg, în Wurtemberg, avea să vină pe lume în 1775, filosoful Friedrich Willhelm Schelling (1775-1854), părinții săi fiind pastori. Studiază Teologia la Tubingen unde are coleg pe Hegel și cu marele poet Hodelrin.

 

Schelling are ca prioritate lecturile filosofilor Kant, Fichte, Spinoza, adică o filosofie idealistă a spiritului, a libertății, marea viziune panteistă a lui Spinoza în care Natura este identificată cu Dumnezeu, cu substanța. La 20 de ani, scrie în lucrarea sa Dogmatismus und Kriticismus, tinerețea lui Schelling este astfel împărțită între pasiunea pentru speculația și interesul viu pentru științele naturii. Trăiește în epoca descoperirilor lui Galvani, în domeniul electricității și a lui Lavoisier în chimie, primele lucrări ale lui Schelling fiind lucrări de filosofia naturii.

După cum se știe are teorii bizare (materia electrică este pentru el oxigen descompus, aerul este descompus de lumină, etc.). Natura, pentru el este nu un „mecanism, dar o forță vie, activă, o creație continuă” (pag. 488).

După lucrările sale de filosofie, la intervenția lui Fichte și Goethe, filosoful Schelling este chemat la Universitatea Jena, profesând alături  de Fichte, filosofia sa nefiind prea îndepărtată  de cea a lui Fichte. Influențat de frații Schlegel și  mai ales de Carolina Schlegel, care va deveni soția lui Schelling, acum pasionat de mit și mitologie, crezând că arta este în creațiile ei finite o revelație a absolutului. Dimpreună cu Hegel la Jena, fondează: Jurnalul critic de Filosofie.

În anul 1803 Schelling este chemat, pe rând, la Nurenberg, apoi la Munchen, ca prin anul 1806, cearta pe principii cu Fichte ia sfârșit, iar în anul următor Schelling devine secretarul Academiei de Arte frumoase, unde-și ține discursul: „Raportul dintre artele plastice și natură”. Ajunge membru al Academiei bavareze, iar regele Bavariei îl înnobilează. În anul 1841, după moartea lui Hegel, Schelling este chemat la Berlin la catedra lui Hegel de către Friedrich Wilhelm IV „regele romantic”, care dorea în sinea sa o ajustare a principiilor hegeliene.

Istoricii filosofiei s-au apucat să împartă gândirea lui Schelling în mai multe perioade:

1. Filosofia naturii;

2. Filosofia idealistă din Sistemul idealismului transcendental;

3. Filosofia identității dintre real și ideal;

4. Filosofia libertății;

5. Filosofia ultimă a Revelației;

Este vorba de aceeași gândire, dintr-o oală mai mare, acum distribuită în oale mai mici, cum punem noi laptele la prins, pentru iaurtul natural!

A scris: „Caracterul operei de artă”; „Ideea de Adevăr” și „Ideea de frumos” (dialogul între Anselmo și Alexandru); „Arta și imitația naturii”, etc.

Abordări noi! Gândire înaltă! Lumină în Casa Sufletului!

Calinic Argeșeanul

În ziua de 21 octombrie 2024, s-a desfășurat o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, din cadrul Protoieriei Topoloveni, în care parohiile din cercul nr. IV pastoral: Glâmbocelu, Chițești, Mărcești, Valea Zimbrului, Bogați, Suseni și Glâmbocel Deal, au dăruit alimente familiilor cu venituri modeste.
Dacă în urmă cu o săptămână, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a desfășurat o amplă acțiune socială pentru ajutorarea celor afectați de inundațiile din județul Galați, astăzi a venit rândul credincioșilor din parohia Baloteasca aflată în comuna Leordeni, protopopiatul Topoloveni.
Sfântul Ioan Gură de Aur socotește că milostenia este o bună însoțitoare a pocăinței, făcând ca aceasta din urmă să lucreze repede și deplin. Milostenia are ca roadă rugăciunea și sporește iubirea. Numai prin milostenie și milă ajungem să ne asemănăm cu Dumnezeu.
„Săptămâna verde” este calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei. Atmosfera din „săptămâna verde” este una specială, este trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Milostenia reprezintă gestul creștin de a face bine, din dragoste și compasiune pentru cel aflat în nevoie. Iubirea de semeni este binevoitoare, înțelegătoare, fiind cel mai natural sentiment. Cum aceasta este atât de importantă, să ne dăm silința să o întărim în suflet și să o sporim în viața noastră!
Este bine de știut, din capul locului, că Rezonanța se întemeiază pe empatie, iar aceasta se întemeiază pe rezonanță.
Acesta da titlu de „tabletă”, ar zice un mucalit sau cineva supărat, pe Calinic Argeșeanul! Ca să crezi, oricum, de-a valma, cum se mai obișnuiește, înseamnă că avem o problemă cu sinele relației, cum ar zice Verena Karst, adică acel sine al relației care se naște între două făpturi (oameni) ce s-au lăsat unul în mâinile celuilalt, iar acest sine al relației se formează prin trăirea relației Eu-Tu, prin întâlnire, deci, se naște în spațiul de rezonanță dintre Eu și Tu, dar și în urma sarcinilor zilnice, prin ceea ce cei doi modelează și construiesc împreună.
Mai pe scurt, Rezonanța înseamnă a ră-suna, știindu-se că sunetele sunt vibrații, de aceea a ră-suna înseamnă că vibrațiile își transmit între ele comunicarea ce duce la starea de oscilație.
Se spune că noi, oamenii, percepem lumea cu toate simțurile noastre, fiind zidirile Domnului Dumnezeu, care gândim și reflectăm ca să-i percepem și să-i înțelegem pe semenii noștri, lumea frumoasă care ne înconjoară, pe noi înșine și lumea în care ne vedem și ne regăsim, ca parte a ei.
Fără să ne bocim prea mult, deși ar trebui pentru că lumea interioară, dumbrava sufletului nostru este de cele mai multe ori pustiită, ori neglijată cu bună știință sau din necunoaștere și gravă neglijență, noi, laolaltă, ne străduim cu îndârjire ca să avem, cu orice preț, succes și iarăși succes!

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar